As vrea sa pot sa vorbesc in fata a mii de persoane.
As vrea sa pot sa ma duce la baiatul pe care ipotetic il plac si sa pot vorbi deschis ,sa spun ce simt…mereu m-am priceput la a alunga persoanele care chiar tin la mine.
Din nu -stiu-ce motiv prefer sa fiu eu cea care sufera…
Cea care isi batjocoreste sufletul.
Care se respecta dar care refuza raspicat sa iubeasca….raspicat!
Tanjesc la tot ce reprezinta viata,trairi ….si totusi fug de tot ce e mai intens pe lumea asta.
De ce dracu nu pot fi aceea pe care toti o vor in viata lor?sa fiu modelul de cea mai buna prietena…sau fiica…
Sincer ,sincer! As vrea cateodata sa pot sa nu ma mai subestimez…As vrea sa mai fiu acea pustoaica fara minte care vorbea,facea,iubea..Traia!
Cand am inceput sa uit de copacii mei secreti?
Cand mi-am facut public locul meu secret de meditat la aventuri mai tari ca ale lui Tom Sawyer?
Am uitat cum e sa fii ceea ce vrei…Azi iubesc rational,gandesc rational,traiesc rational!
Poate nu sunt eu o persoana cu picioarele pe pamant in totalitate…poate nu cea mai ordonata…poate nu cea mai desteapta…..
Dar atunci…Ce sunt exact?
Si ce au vazut altii in aceasta pustoaica pierduta printre visele ei la fel de ratacite si ilogice?
Asa cum sunt…Asa ma vad ei…poate.
Nu e o oglinda magica care sa reflecte mai mult decat pistruii facuti de primele raze ale soarelui…Care sa arate fiecare latura a sufletului,a mintii mele intortocheate .
Sa ma vad…sa ma accept …sa ma cunosc..asa cum sunt.
Un blog 